Anca Agemolu - Bucuresti

Anca Agemolu ( 1944 la București), este o cântăreață de muzică ușoară din România, de origine armeană.
-
A activat în a doua jumătate a anilor 1960, interpretând piese ale compozitorilor Henry Mălineanu, Temistocle Popa, Radu Șerban, Ramon Tavernier, Nicolae Kirculescu ș.a. S-a făcut remarcată printr-un repertoriu de inspirație jazzistică, adoptând apoi și sonoritatea rock 'n' roll. Poseda o voce caldă de mezzo-soprană, cântând cu un timbru clar, curățat de artificii; în interpretarea de jazz, avea swing (expresivitate ritmică).
Participă în 1966 la a patra ediție a Festivalului de la Mamaia, unde prezintă piesele: „Te cheamă Dragostea” (Nicolae Kirculescu), „Gîndul meu” (Eugen Teger) și „Yenka” (Radu Zaharescu). În 1968, a participat la prima ediție a festivalului internațional Cerbul de Aur de la Brașov, unde, conform comentariului compozitorului Edmond Deda, a interpretat un repertoriu care nu a avantajat-o.[3]
Înregistrează la Radiodifuziunea Română și la casa de discuri Electrecord. Este invitată în numeroase emisiuni de televiziune.Susține turnee în țară și în străinătate.
În 1978 a emigrat în Germania, unde s-a căsătorit cu muzicianul Gerhard Römer, cu care fusese logodită în România, înainte ca acesta să fi emigrat cu părinții săi în 1968, cu care are un fiu, Roland (* 1980), muzician și el, și cu care trăiește la Geretsried, un orășel la sud de München, plin de emigranții cu origine germană din România, unde au un magazin de muzică.
Urmele carierei ei în România au fost șterse, în conformitate cu practicile regimului politic al vremii.
-

La coada listei se află, ordonate alfabetic, piesele nedatate. Numele trecute în paranteze în dreptul pieselor sunt cel al compozitorului, respectiv cel al textierului. Titlurile sunt reproduse folosind grafia din epocă.

Frumos ești, București (1965, Radu Șerban/Ion Socol) din filmul cu același nume
De ce mi-ai scris (1967, Andrei Proșteanu/Timotei Ursu)
E prea frumos (1967, Temistocle Popa)
Cum mă vezi și cum te văd – duet cu Aurelian Andreescu (1968, Ramon Tavernier)
Ia-mă cu tine – duet cu Aurelian Andreescu (1971, Henry Mălineanu/Henry Mălineanu)
Soare, soare (1971, preluare după Middle of the Road – „Soley, soley”)
Aici (Ca două flori)
Băiatul care duce flori (Radu Șerban/Aurel Storin)
Ce simplu ar fi (Nicolae Kirculescu)
Cînd se-aude o trompetă (Valențiu Grigorescu/Mihai Dumbravă)
Cînd sînt cu tine
Cu yola (Radu Șerban)
Dacă numeri pîn' la zece
De-aș avea un baby
E vina ta
Inima
Într-o caleașcă
Mai minunat decît sufletul rău (Aurel Giroveanu)
Nu mă-ntreba (Radu Șerban)
Nu te pot uita (Nicolae Kirculescu)
Poate să ningă, poate să plouă – duet cu Mihai Dumbravă (Aurel Giroveanu)
S-a sfârșit cu tristețea (Camelia Dăscălescu/Mihai Dumbravă)
Spune-mi de ce mi-ai scris (Andrei Proșteanu)
Te văd, te văd
Te voi iubi pînă la sfîrșitul lumii (Nicolae Kirculescu)
Tu și eu (Camelia Dăscălescu/Mihai Dumbravă)
Un colț de cer (Ramon Tavernier)
Val de mare, val de frumusețe
Vrăbiuțe indiscrete (Noru Demetriad)